O tempora, o mores!
Se rasuceste Cuza in mormant
Cand vede cum calcam pe constitutii
Si pare sa ne strige din pamant:
“Unde-s valorile virtutii?”
Balteste-n sant paraul de istorii,
Iar timpul s-a oprit in loc
Sa vada-acum urmasii Romei
Luand-o-n ras si bataie de joc.
Se rasuceste Stefan in mormant
Si striga, ragusit deja de veacuri:
“S-a risipit fratia noastra-n vant;
Ati dat-o toata pe pamant si fleacuri!”
Dar cine mai asculta vocile?
Cine le mai aude plansul?
Ferestre s-au inchis, iar usile
Sunt termopane, sa le bata Sfantul!
About this entry
You’re currently reading “O tempora, o mores!,” an entry on Dying each night, just to be reborn in the morning
- Published:
- 4.6.08 / 9am
- Category:
- What grinds my gears
- Tags:
1 Comment
Jump to comment form | comments rss [?] | trackback uri [?]